Publicat de: constructii | 7 Octombrie 2011

Preţurile apartamentelor încep să se ridice

Preţul solicitat pentru apartamente la nivel naţional a crescut uşor în luna septembrie, valoarea medie ajungând la 1.048 euro pe mp util, cu 1,6% mai mult comparativ cu luna august. În comparaţie cu septembrie 2010 preţul mediu a fost însă cu 5,1% mai mic, potrivit unei analize realizate de portalul Imobiliare.ro.
„Preţul mediu solicitat pentru apartamentele noi şi vechi scoase la vânzare în marile oraşe a înregistrat variaţii moderate în septembrie. La nivelul tranzacţiilor, însă, există diferenţe mari de la un caz la altul, chiar şi în cazul unor proprietăţi cu caracteristici asemănătoare. În acelaşi imobil, două apartamente cu acelaşi număr de camere ajung să fie vândute la preţuri total diferite”,sublinează domnul Adrian Erimescu, directorul general imobiliare.ro.
În Bucureşti preţul mediu solicitat pentru apartamentele noi a scăzut cu 0,2% în luna septembrie, până la 1.365 euro pe mp util, iar pentru apartamentele vechi cu 0,1%, ajungând la 1.111 euro pe mp util.
Faţă de perioada similară a anului trecut, preţul garsonierelor noi a scăzut cu 10,8%, în timp ce apartamentele noi cu dpuă camere s-au scumpit cu 1,6%, iar cele cu trei camere cu 2,4%.
În cazul apartamentelor vechi s-au înregistrat faţă de anul trecut uşoare scăderi de preţ pentru garsoniere şi apartamente cu două camere, respectiv cu 2,1% şi 2,9%, în timp ce preţul mediu al apartamentelor cu trei camere a crescut cu 0,9%.
Conform aceleiaşi surse, la nivelul ţării s-au înregistrat în luna septembrie creşteri ale preţului mediu în Timişoara ( +1,4%, până la 810 euro pe pe mp util), Cluj-Napoca (+0,2% până la 964 euro pe mp), Constanţa (+0,3%, până la 958 euro pe mp) şi Ploieşti (+0,8%, până la 869 euro pe mp)
Preţul mediu a scăzut în Braşov cu -1% până la 861 euro pe mp util, potrivit imobiliare.ro

Fata de 2008, anul de apogeu al preturilor medii ale apartamentelor din Capitala, valorile locuintelor au scazut substantial. Astfel, cu suma pe care o plateai in 2008 pentru a lua un apartament de 3 camere, acum poti sa mai iei pe langa si doua garsoniere ceva mai ieftine.
Pare incredibil, dar in vara lui 2008 pretul mediu al unui apartament vechi de 3 camere din Bucuresti era de 145.000 euro, echivalentul a circa 533.000 lei (la cursul mediu din 2008). Acum, pretul mediu pentru acest tip de apartamente este de circa 77.800 euro, adica circa 327.000 lei (la un curs de 4,2 lei pe euro).

O garsoniera care in 2008 costa aproape 72.000 euro, valoreaza acum putin peste 36.000 euro, adica 152.000 lei. Garsonierele au fost tipurile de apartamente ale caror preturi au scazut cel mai mult fata de 2008.

Reducerea a fost de 50% in cazul garsonierelor. Pentru apartamentele de 2, 3 sau 4 camere reducerile au fost in jur de 45%. Apartamentele de 2 camere costau in 2008 circa 110.000 euro, iar acum au un pret de circa 60.000 euro. Si apartamentele de 4 camere s-au ieftinit fundamental. Aici preturile au scazut de la o medie de 200.000 euro, la circa 106.000 euro.

Pe acest segment de locuinte, cele de 4 camere, s-a inregistrat, insa, in primele 8 luni ale acestui an s-au scumpit cu aproximativ 7%. Garsonierele si apartamentele de doua camere au inregistrat scaderi de cateva procente ale preturilor in august, fata de ianuarie, in timp ce la apartamentele de 2 camere preturile medii au ramas relativ constante fata de ianuarie.

Sursa: dailybusiness.ro 

Guvernul va păstra şi în anul 2012 impozitarea locală suplimentară pentru persoanele cu mai multe proprietăţi, a declarat marţi, în localitatea dâmboviţeană Dobra, primul-ministru Emil Boc.
Sursa: Guvernul României
„Am precizat într-o şedinţă anterioară de Guvern, în privinţa taxelor pe a doua, a treia proprietate se păstrează regimul din 2011 – Parlamentul decisese numai până la sfârşitul lui 2011 să se aplice o taxă mai mare pentru a doua, a treia proprietate -, vom păstra şi pentru anul următor această politică de a impozita suplimentar pe cei care au mai multe proprietăţi”, a spus premierul, citat de Agerpres.

Referitor la un proiect de modificare a Codului fiscal iniţiat de Ministerul Finanţelor Publice, primul-ministru a evitat să precizeze dacă se va aproba în Guvern.

„Nu am pe masă un asemenea proiect, aşa că nu mă voi pronunţa în acest moment”, a menţionat Boc.

Premierul Emil Boc a vizitat marţi două obiective în comunele Conţeşti şi Dobra din judeţul Dâmboviţa unde s-au realizat investiţii prin Programul „Casa Verde”.

Publicat de: constructii | 15 August 2011

Bucureşti: Doar 1000 de apartamente vor fi finalizate în 2011

Piata rezidenţială din Bucureşti ar putea să ajungă la un stoc de 15,700 de unităţi noi până la sfârşitul anului 2011, aşa cum se arată în cel mai recent studiu realizat de compania de consultanţă DTZ Echinox. Cu aproape 1,000 de apartamente anunţate pentru finalizare în 2011, livrările de anul acesta sunt semnificativ mai mici în comparaţie cu cca. 4,100 de apartamente finalizate în 2010.
Suma de 20.000 de unităţi vândute anual în Bucureşti va rămâne relativ constantă pentru perioada următoare, în timp ce apartamentele noi vor reprezenta cca. 15 până la 25%, pe termen mediu.
În timp ce Bucureştiul a înregistrat vânzări de numai 1,500 de apartamente noi în 2010, alte capitale din regiune au avut volume semnificativ mai mari. 10,260 de unităţi rezidenţiale noi au fost tranzacţionaţe în capitala poloneză Varşovia, în acelaşi interval, de aproape 7 ori mai mult decât în ​​Bucureşti, în timp ce Budapesta a inregistrat vânzări de 2,5 ori mai mari, respectiv 3,885 de unităţi.
Preţurile pentru proprietăţi rezidentiale noi din Bucureşti par să fi ajuns la o anumită stabilitate. Valoarea pe mp a proprietăţilor rezidenţiale nou construite este în prezent estimată în jurul valorii de 950 euro. Anul următor ar putea aduce o uşoară creştere de 5%, urmată de o tendinţă de creştere moderată pentru 2013, când valorile pe piaţa rezidenţiala ar putea ajunge până la 10% mai mari.
Potrivit statisticilor oficiale (februarie 2011), un total de 34,858 de unităţi în valoare de 1,426 mil. euro au fost vândute din momentul în care programul „Prima Casa” a devenit activ. Rezultatul indică 1,452 de unităţi vândute pe lună/ţară, şi o sumă medie a unui credit de cca. 41,000 euro.

Primăria Sectorului 6 va investi 91 milioane lei fără TVA în proiectul „Modernizarea urbanistică complexă şi asigurarea siguranţei publice (Drumul Taberei, Militari) din sectorul 6, Bucureşti”.
Licitaţia deschisă organizată pentru atribuirea contractului de execuţie a fost lansată pe Sistemul Electronic de Achiziţii Publice în joi, 11 august 2011.
Proiectul este finanţat din fonduri structurale prin Programul Operaţional Regional, Axa Prioritară 1 Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor – poli de crestere, Domeniul major de interventie 1 „Planuri integrate de dezvoltare urbană”, sub-domeniul: centre urbane, din bugetul local al Sectorului 6 şi din fonduri comunitare.
Termenul limită pentru primirea ofertelor sau a cererilor de participare este 27 septembrie 2011, ora 09:00. Deschiderea ofertelor va avea loc în aceeaşi zi la ora 11:00.

Publicat de: constructii | 9 August 2011

Volumul de construcţii noi a crescut în luna iunie

Volumul lucrărilor de construcţii a crescut în luna iunie 2011 faţă de luna precedentă, ca serie brută cu 27,3%, iar ca serie ajustată (în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate) a scăzut cu 1,3%, potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS).
Astfel, creşterea volumului lucrărilor de construcţii (serie brută) s-a evidenţiat la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente (+46,1%) şi la lucrări de construcţii noi (+30,0%). La lucrările de reparaţii capitale s-a înregistrat o scădere cu 7,7%. Pe obiecte de construcţii, creşteri au avut loc astfel: construcţii inginereşti (+30,7%), clădiri nerezidenţiale (+28,5%) şi clădiri rezidenţiale (+12,9%).
Ca serie ajustată, volumul lucrărilor de construcţii pe elemente de structură, a înregistrat creşteri astfel: lucrările de întreţinere şi reparaţii curente (+18,7%), lucrările de construcţii noi (+10,9%) şi lucrările de reparaţii capitale (+1,6%). Pe obiecte de construcţii, volumul lucrărilor a crescut la clădirile nerezidenţiale cu 11,4% şi la construcţiile inginereşti cu 3,5%. La clădirile rezidenţiale s-a înregistrat o scădere cu 12,0%, mai spun reprezentanţii INS.
Faţă de luna corespunzătoare a anului precedent, în luna iunie 2011 volumul lucrărilor de construcţii a scăzut atât ca serie brută, cât şi ca serie ajustată cu 11,4%, respectiv cu 11,3%.
În semestrul I al anului 2011, comparativ cu perioada similară din 2010, volumul lucrărilor de construcţii a scăzut ca serie brută cu 5% iar ca serie ajustată cu 4,7%, relevă sursa citată.

Publicat de: constructii | 21 Iulie 2011

1000 de străzi fără apă şi canalizare în Bucureşti

Aproape 1000 de străzi din Capitală nu sunt încă racordate la reţele de apă şi canalizare, în ciuda investiţiilor de aproape 52 milioane de euro realizate de Primăria Bucureşti.
     Procentul de străzi fără apă şi canalizare din Bucureşti s-a diminuat în decursul anilor atingând la această dată 3,5% din total. Dintre acestea 680 de străzi se află doar în Sectorul 5, iar multe altele sunt situate în cariere nou construite precum Rodica sau Bragadiru.
Sorin Oprescu, Primarul general al Capitalei, a prezentat în cadrul unei conferinţe de presă din data de 21 iulie, situaţia proiectelor de apă şi canalizare implementate de primărie.
Pe parcursul acestui an sunt prevăzute lucrări de apă şi canalizare pe 407 străzi bucureştene. Dintre acestea au fost deja finalizate lucrările pe 293 de străzi, în execuţie se află 42 de străzi, urmând ca lucrările să fie demarate pe alte 72 de străzi.
„Sper ca anul 2012, prin eforturile comune făcute cu ceilalţi primari de sectoare, să marcheze un procent mai puţin important de străzi care nu au apă şi canal”, a declarat domnul Sorin Oprescu.
Astfel, lucrări de reabilitare a zonelor cu deficit major în reţelele publice de alimentare cu apă şi canalizare sunt în derulare în sectoarele 2 şi 4.
În cartierele Progresul şi Apărătorii Patriei din sectorul 4 au fost finalizate lucrările pe 42 de străzi, alte 14 străzi aflându-se în lucru. În total este vorba despre 14.377 m de reţea de apă şi 12.098 m canalizare.
Totodată, în cartierele Ion Creangă şi Andronache din Sectorul 2 au fost încheiate lucrările pe 33 de străzi, 11 se află în execuţie şi 5 sunt neatacate. În total pe aceste cartiere se vor reabilita 6.015 m reţea de apă şi 13.911 m reţea canalizare.
În sectoarele 1 şi 6 pe lângă reabilitarea reţelelor de apă şi canalizare s-a efectuat şi modernizarea sistemului rutier aferent. În ansamblul Băneasa, cartierele Vatra Nouă, Chitila triaj, Străuleşti şi Giuleşti Sârbi din aceste sectoare au fost încheiate lucrările pe 79 de străzi, 15 străzi se află în execuţie, iar 11 străzi rămân deocamdată neatacate. Per total vor fi reabilitaţi 38.251 m de reţea apă, 45.271 m canalizare şi 45.300 m de drum.
Primăria Bucureşti a efectuat, în afară de lucrările de reabilitare, şi lucrări de extindere a reţelelor de apă şi canalizare. Programul de extindere a vizat 135 de străzi din cartierul Măgurele şi din Sectoarele 1,2,3,5,6. Se vor realiza în total 41.038 m de reţea de apă, 51.624 m canalizare.
Până la momentul de faţă au fost finalizate lucrările pe 72 de străzi, se lucrează pe o stradă, iar 27 sunt neatacate.

Publicat de: constructii | 30 Iunie 2011

Statul zugraveste casele celor cu venituri mici

Deputaţii au adoptat obligativitatea reabilitării imobilelor cărora le cade tencuiala. Primăria poate renova faţadele caselor celor nevoiaşi, iar Ministerul Dezvoltării se ocupă de clădirile monument.

Dacă legea privind măsurile de creştere a calităţii arhitecturalambientale a imobilelor va fi promulgată de preşedintele Traian Băsescu, primăriile vor fi obligate, în maximum trei luni, să inventarieze toate clădirile cărora le trebuie renovată faţada şi, după, să notifice proprietarii imobilelor să se apuce de zugrăvit.

În caz că deţinătorii caselor sau apartamentelor a căror tencuială cade sau are o culoare inestetică, decid singuri să se apuce să înfrumuseţeze faţadele – autorităţile locale îi vor putea scuti pe aceştia de plata impozitului pe o perioadă de cinci ani.

Fără restanţe la utilităţi

Totuşi, autorităţile locale „bo gate” pot decide să reabiliteze faţadele celor care au „venituri medii nete lunare pe membru de familie sub câştigul salarial mediu net lunar pe economie”. Adică sub aproximativ 1.500 de lei şi nu au mai mult de două restanţe la utilităţi.

În acest caz, primăriile pot prelua integral sau parţial costurile, în timp ce Ministerul Dezvoltării va trebui să reabiliteze imobilele monument istoric. Doar cei care locuiesc în clădiri cu risc seismic de gradul I şi blocurile cuprinse în programele de reabilitare termică nu vor fi amendate de autorităţi pentru că le cade tencuiala.

Cei bogaţi pot lua credite cu garanţie de la stat

Pe de altă parte, cei care nu vor putea beneficia de cofinanţare sau de gratuitate la zugrăvirea şi repararea imobilului pe dinafară, pot lua credite de la bănci cu garanţie de la stat. Acesta trebuie rambursat în maximum cinci ani. În plus, proprietarii caselor care decid să-şi repare casele de bună voie nu vor achita taxele necesare autorizării lucrărilor.

La bloc, 90% din proprietari trebuie să spună „da”

Dacă în ceea ce priveşte casele lucrurile sunt mai simple, la bloc cel puţin 90% dintre proprietari trebuie să fie de acord cu începerea lucrărilor de reabilitare a imobilului, dar şi în ceea ce priveşte contractarea unui credit. Dacă nu se înţeleg, primăria va amenda asociaţia de locatari şi poate decide să reabiliteze blocul pe banii autorităţii locale şi, ulterior, să-i recupereze de la proprietari. Nici recepţia lucrării nu se va face oricum.

Primarul trebuie să se asigure că proprietarii au efectuat lucrările corespunzător. Astfel, recepţia finală se va face după trei ani, atunci când expiră perioada de garanţie de bună execuţie, se mai precizează în proiectul de lege adoptat.

Potrivit ministrului Dezvoltări Elena Udrea, cea care a iniţiat acest proiect de lege, aprobat de Executiv în martie, măsura este necesară pentru că a scăzut „calitatea arhitecturalambientală a cadrului urban construit”, din cauza faţadelor degradate ale imobilelor.

„Proiectul prevede sancţiuni între 2.000 şi 15.000 de lei. Amenda maximă poate fi aplicată primarilor care nu identifică clădirile.“
ELENA UDREA, ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului

CONDIŢII

Lucrări eligibile, dacă finanţează statul

•Cei care vor lua credite de la bănci, cu garanţie de la stat, pentru a reabilita faţadele, trebuie să ştie că nu toate lucrările sunt eligibile.

•Potrivit legii, „reabilitarea structural- arhitecturală exterioară a construcţiei” va consta în repararea zidăriilor, tencuielilor, zugrăvelilor, dar şi vopselilor. Totodată, şi înlocuirea tâmplăriei exterioare cu tâmplărie performantă energetic, reparaţia învelitorii şi a terasei, inclusiv refacerea trotuarelor de protecţie aferente construcţiei, demontarea şi remontarea instalaţiilor şi echipamentelor montate pe faţade şi terase sunt lucrări agreate.

•Termenul pentru executarea lucrărilor de intervenţie va fi de şase luni de la data primirii de către proprietar a unei notificări din partea autorităţii locale şi poate fi extins doar cu cel mult două luni. Şi proiectarea poate fi finanţată de stat.

Publicat de: constructii | 16 Iunie 2011

Autostrada fără cap şi fără coadă

În loc să se sfârşească într-un nod rutier, cum ar fi normal, autostrada spre Valea Prahovei se va înfunda într-un giratoriu aglomerat, la intersecţia cu centura Vest Ploieşti, apărut ad-hoc în proiect.

Un pod neterminat peste lacul Cociovaliştea, în apropiere de Moara Vlăsiei, un sens giratoriu înghesuit în centura Vest Ploieşti, iar la mijloc, pe aproximativ două treimi, asfalt cu sincope; astfel va arăta, cel mai probabil la finele acestui an, autostrada spre Valea Prahovei aflată în portofoliul firmelor Spedition UMB, Pa&Co şi Euroconstruct Trading 98.

Acum trei săptămâni oficialii Ministerului Transporturilor declarau că Dorinel Umbrărescu, Costel Căşuneanu şi Dan Beşciu, patroni în ordine ai firmelor menţionate, au renunţat la pretenţiile lor ce ar fi dus la majorarea contractului cu încă aproape jumătate din valoarea iniţială (de 180 milioane euro, fără TVA) şi au decis să se reîntoarcă la muncă, cu angajamentul că vor termina proiectul început în 2007, până la finele acestui an. Lucrările sunt însă departe de a necesita doar mici finisaje.

Giratoriu ad-hoc spre Ploieşti

Vor ieşi de pe autostradă şi vor da cu nasul într-un giratoriu aglomerat. Cam aceasta îi aşteaptă pe şoferii ce vor dori, de anul viitor, să parcurgă viitoarea autostradă Moara Vlăsiei-Ploieşti şi, mai apoi, centura vest Ploieşti. Deşi regulile spun că accesul pe sau de pe o autostradă trebuie făcut printr-un nod rutier, se pare că nimeni de la Compania de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) nu s-a gândit la aceasta când a fost scos proiectul la licitaţie, în 2007. Zilele trecute, muncitorii firmei Spedition UMB care lucrau la tronsonul de autostradă dinspre centură nu puteau da nici o explicaţie asupra modului în care va avea loc accesul. „Nu ştim, treaba noastră (adică tronsonul în lucru la Spedition UMB – n.r.) se termină la 700 de metri de centură”, spuneau ei.

Misterul accesului este lămurit de Dorinel Umbrărescu, patronul acestei firme. „Va fi un sens giratoriu provizoriu, până când se va termina autostrada Comarnic Braşov”, spune el. Cum acest proiect se găseşte la Ministerul Transporturilor într-un stadiu necunoscut, e de presupus că ani buni de acum încolo cei ce sosesc de pe autostradă vor trebui să stea la coadă minute bune pentru a intra pe centură. Giratoriul apărut ad-hoc pe traseul autostrăzii pare a fi mai degrabă consecinţa unei înţelegeri mai puţin vizibile între CNADNR şi Spedition UMB.

Fără el autostrada ar folosi doar traficului între satele judeţelor Ilfov şi Prahova. Dorinel Umbrărescu nu îşi aminteşte dacă giratoriul a fost sau nu inclus în proiectul iniţial. „Nu mai ştiu”, spune el scurt, întrebat dacă acesta era şi proiectul iniţial.

Lăsând la o parte misterul giratoriului, lucrările pe cei 14 km de autostradă (km 48-km 62) aflaţi în lucru la Spedition UMB sunt foarte avansate. „Suntem la 96-97% şi probabil că în 1-2 luni de zile terminăm lucrările”, spune Dorinel Umbrărescu.

Într-adevăr mai are de lucru la rigolele de scurgere a apelor de pus asfalt în zona podurilor, mai trebuie puse separatoarele de sens şi, în final, efectuate marcajele rutiere.

Sătenii gonesc camioanele Pa&Co şi Euroconstruct

Odată ieşit de pe tronsonul firmei Spedition, urmează doi km în care natura îşi reintră în drepturi şi nimic nu arată că pe acolo va trece o autostradă. Cei doi km trebuiau iniţial construiţi de firma Pa&Co, deţinută de Costel Căşuneanu, însă au fost cedaţi companiei Euroconstruct Trading 98 care se ocupă şi de primii 12 km dinspre Moara Vlăsiei. „Explicaţia este accesul dificil al camioanelor care ar trebui să transporte balast cu traversarea satele învecinate”, spune un oficial din proiect. Mai precis câteva comune din zonă au interzis camioanelor firmelor Pa&Co şi Euroconstruct să le tranziteze localitatea, deoarece greutatea acestora le distruge casele. Totuşi, conform contractului iniţial, constructorii s-ar fi angajat să mărească capacitatea portantă a drumurilor tehnologice astfel încât imobilele să nu mai trepideze la trecerea camioanelor încărcate cu zeci de tone de balast.

Pe următorii 15 km, în lucru la firma Pa&Co asfaltul lipseşte, podurile au mai avansat, însă mai trebuie aşternut unu-două straturi de balast şi, desigur, cele trei straturi de asfalt. Peste Ialomiţa nu mai mult de trei -patru muncitori de la Pa&Co se chinuie să dea de cap podului care separă tronsonul lor de cel al firmei Euroconstruct. Aici, pe tronsonul din mijloc al autostrăzii, lucrările ar fi gata în proporţie de 75-80%, faţă de proporţia de 65% acum o lună.

Exproprierile nu s-au terminat nici acum

Cu siguranţă ultimii 12 km spre Moara Vlăsiei, în lucru la Eurocontruct Trading 98, este cel mai rămas în urmă. Şi aici mai trebuie aşternute câteva sute de mii de tone de umpluturi, urmate de balast şi asfalt. Rampele de acces pentru 3 pasaje lipsesc, aceasta şi din cauza faptului că exproprierile nu s-au terminat. Nu este clar dacă cele aproximativ 15 procente la stadiul fizic recuperate de Euroconstruct Trading de la reluarea lucrărilor vor fi suficiente pentru ca porţiunea să fie încheiată la finele acestui an. In prezent stadiul lucrărilor este de 40%. Muncitorii firmei spun că s-ar lucra cu aproximativ 130 de basculante, inclusiv noaptea, şi îşi manifestă însă convingerea că în august se va putea trece la aşternerea asfaltului. „Nu are cum, cel mult să pună doar primul strat de asfalt, cel de rezistenţă”, afirmă un responsabil de proiect.

În plus Euroconstruct se loveşte de o problemă majoră, cea a podului de peste lacul Cociovaliştea, lung de 200 de metri şi care necesită turnarea a nu mai puţin 140 de grinzi de beton. Fără terminarea acestuia accesul pe autostradă va fi imposibil. „În mod normal se poate turna o grindă la 3 zile, în cel mai bun caz 2 pe zi. Fiecare grindă trebuie să stea 28 de zile nemişcată după ce este scoasă din cofraje pentru a nu se fisura”, spune responsabilul de proiect indicat. Surse din cadrul acestuia afirmă însă că pe lângă aceste dificultăţi tehnologice există şi altele financiare. Fiind prinsă la înghesuială de cei care deţin capacităţile necesare, firmei Euroconstruct i se cer 5.000 de euro pe fiecare grindă, bani pe care aceasta nu este dispusă, deocamdată, să îi plătească. Podul de la Cociovaliştea pare a fi cea mai mare piatră de moară ce atârnă de proiectul autostrăzii.

Publicat de: constructii | 14 Iunie 2011

V-ati muta intr-un container? Moda oraselor din cutii de metal

Banalul container de marfa se dovedeste a avea mai multe utilizari in afara transportului de produse. Exista locuinte, birouri mobile, expozitii de muzeu itinerante sau cladiri mai mari construite din asemenea materiale.

Intrate in uz de prin anii cincizeci, atunci cand un intreprinzator american s-a gandit sa le foloseasca pentru a expedia marfa cu vaporul, containerele au ajuns sa fie utilizate pe scara larga ca o modalitate de reducere a costurilor de expeditie si nu numai. Cum aceste containere metalice sunt refolosibile si ieftine, li se descopera noi utilizari. Pionieratul le apartine arhitectilor de la Nicholas Lacey & Partners si constructorilor de la Urban Space Management, care in 2001 au construit la Londra un complex din 20 de containere, in total cu 15 spatii de lucru si de cazare.

Pentru aceasta vara este in plan chiar construirea unui mall in zona East End din Londra, la care se vor folosi 60 de containere. La parterului mallului se vor afla 40 de magazine de moda, fiecare in containerul sau, iar la etaj 20 de containere vor gazdui zona de restaurante. Solutia a fost aleasa din cauza unor probleme legate de planurile de urbanism pentru zona, permitand demontarea mallului cand va fi nevoie. Instalarea magazinului intr-un container intr-un astfel de proiect este o sansa si pentru marcile mai putin cunoscute, pentru care inchirierea unui spatiu comercial intr-o zona buna se dovedeste prohibitiva.

Posibilitatea de a muta usor structura construita ii atrage si pe arhitecti, care au participat si participa la diverse proiecte ce presupun folosirea containerelor. Exista deja construite hoteluri, case, iar in plan se afla construirea unui hotel la Waterloo pentru JO din 2012, a unor hoteluri la New York si chiar a unui mall partial scufundat in aceeasi metropola, precum si extinderea unei inchisori din Australia. In Marea Britanie, participantii la festivalul muzical de la Glastonbury se vor putea distra in acest an incercand sa gaseasca iesirea dintr-un labirint 3D construit in intregime din containere.

« Newer Posts - Older Posts »

Categorii